Blog

PageSpeed Insights – mitul scorului de 100/100

Pe scurt răspunsul este: DEPINDE ! Nu tocmai foarte limpede , nu ?
Să lămurim un pic. In determinarea lui de a face site-urile mai rapide, mai eficiente și mai user friendly, Google a conceput un instrument în Chrome numit Lighthouse,cu care dezvoltatorii sunt deja probabil familiarizați. Scopul acestui instrument este de a face o evaluare a site-ului atat pe mobile cât și pe partea de desktop. relativ la performanță, (viteza de incărcare), optimizare SEO, programare – bune practici, accesibilitate etc, și de a puncta fiecare aspect cu o valoare de la 0 la 100, marcată cu roșu sub 49, orange 50-89, și verde 90-100.

Lighthouse oferă și o serie de recomandari pentru fiecare din aceste secțiuni in vederea imbunătățirii punctajului respectiv. Cu timpul a devenit un instrument deosebit de util, permițând optimizarea website-ului și ‘autentificând’ calitatea muncii de web-designer a dezvoltatorului.
Evoluind versiune dupa versiune, exigenta testelor Lighthouse a crescut vertiginos, in asa fel incat punctajele verzi au ajuns greu de atins pentru un site din lumea reala.
De reținut, Lighthouse ca o componentă Google DevTools testează site-ul loco, de pe mașina utilizatorului, având deci de a face cu procesoare diferite, cu viteze de acces la net diferite in momente diferite. Algoritmii Lighthouse incearcă să compenseze și să uniformizeze condiții inițiale diferite, cu rezultate uneori nu tocmai consistente de la test la test.
Pe de alta parte Google are un instrument de măsurare a vitezei de incărcare a site-urilor, cunoscut fiind faptul că aceasta a devenit de câțiva ani buni factor de ranking in index.
Incepand din 2019 PageSpeed Insights este motorizat de Lighthouse tocmai cu scopul de a uniformiza sau elimina parte din inconsitențele datorate testării locale a site-ului.
PageSpeed Insights este o pagină la adresa https://pagespeed.web.dev unde oricine poate să-și testeze performanta site-ului propriu, in intervalul 0 – 100. Cum funcționeaza ?
Situl de testat este chemat in conditii similare de pe un server ales in funcție de locația geografică a cererii.
Se elimină astfel dependența rezultatelor de variabilitatea performantelor mașinii de pe care se testează. Mai mult, rezultatele sunt oferite sub două aspecte:

1. Un aspect estimat relativ la condițiile oferite de serverul de pe care se testează, practic un indice de performanță calculat pe baza unor parametrii esențiali, Web Core Vitals.

2. Daca site-ul are suficient de mult trafic și poate furniza date suficiente, atunci Google iți oferă o sinteză statistică de date, care in principiu iți spune ce procent din fiecareparametru testat, se incadrează in categoria respectiva ( rosie, orange, sau verde) cu punctajele respective asociate. Astfel ai o idee nu numai despre un test punctual efectuat cândva pentru un utilizator, ci o sinteza a parametrilor (Web Core Vitals) pentru toti utilizatorii care ți-au vizitat site-ul. Cool, nu ? (despre Web Core Vitals aici: https://web.dev/vitals/, LCP, FID, CLS pentru insideri)

Ok, si acum sa testam cateva site-uri celebre:

și d-ale noastre

Surpriză! Se pare că marile branduri ale netului nu-și prea bat capul cu indicii de performantă PSI, aceștia avand valori mici si mediocre, cu o singura exceptie notabila: Facebook.
Atunci ?
Se pare totuși că rezultatele din PSI trebuiesc abordate cu precautie. ele sunt doar unul din miile de factori pe care superalgoritmul de ranking le iau in considerare atunci când Google stabilește poziția unui site in index.
Și companiile de top cu zeci de specialiști SEO nu prea sunt ingrijorate de rezultatele mediocre sau mici din PSI.
Asta și pentru că nu toate metricile care sunt folosite in calcul au efect diract a ceea ce Google numește experienta utilizator. In fond ceea ce conteză sunt viteza de incărcare și timpul în care site-ul devine responsiv, adică răspunde la o acțiune a utilizatorului. Ceea ce poate conduce la urmatorul paradox:

Un site se poate incărca aparent rapid generând o bună experiență utilizator, dar posibil avand in backend o mulțime de scripturi și cod care in final vor duce la un timp mare de incărcare totală a site-ului. Și pentru că experiența utilizator conteză, site-ul va avea o bună poziție in Google, dar valorile PSI vor fi mici sau mediocre.
Se poate și invers, tot codul din backend rulează dintr-o dată, rapid, dar afisarea continutului se face mai incet, la final, interactivitatea intârzie un pic, prin urmare degradând experiența utilizator, site-ul poate avea o pozitie mai joasă in Google, desi valorile PSI pot fi ok.

In concluzie rezultatele căutării in Google sunt o combinație a puzderie de factori, din care valorile PSI sunt doar unul dintre ele, și nu trebuiesc absolutizate. ci luate doar in context.
Să ne amintim că timpul de incărcare al unui site nu trebuie sa depașească 1-2 secunde, și site-ul trebuie să devină interactiv aproape imediat după acest interval.
Dacă poziția in Google contează, și doriți să figurați in top peste concurență, verificați-vă site-ul cu PSI; aveti grijă ca timpul de incarcare să fie mai mic decât al concurentei, iar indicele de performanță sa fie mai bun. Cum faceți asta ?

Apelați la un developer profesionist. Va ști el cum să optimizeze FCP, FID, LCP si CLS, parametrii Web Core Vitals.
Important e să fiți peste concurență.